Cu Adrian Bîndiu. Despre ECLIPSA SECOLULUI XXI / Ascensiunea inelastică a artei actuale

Vineri, 9 iunie, Centrul de Artă MORA prezintă expoziţia de artă contemporană ECLIPSA SECOLULUI XXI / Ascensiunea inelastică a artei actuale, proiectul curatorial câştigător propus de Adrian Bîndiu în cadrul programului MORA Emerging. Cei interesaţi vor putea vedea lucrări de pictură, gravură, sculptură, printuri şi instalaţii a nouă tineri artişti despre care la fel de tânărul curator spune că a vrut să îi pună în postura în care “prin vitalitatea şi viziunea lor, vor putea rupe sau ridica bariere. Am făcut un pariu cu mine ”.

Cu Adrian, m-am cunoscut la o cafea, curiosă fiind să aflu direct mai multe despre conceptul proiectului său, dar şi despre el. Student în anul II la Facultatea de Istorie şi Filosofie, specializarea Istoria Artei şi absolvent al Secţiei Pictură, Liceul “Nicolae Tonitza”, m-a surprins plăcut cu o gândire pe care aş numi-o precoce, prin îndrăzneala şi coerenţa ideilor, colorate de o anumită vigoare, deşi prudentă în a le povesti.

La toate acestea, aş mai adăuga curajul. A provocat mai mulţi artişti – Albert Kaan, Alexandru Ranga, Cosmin Joian, Cristian Ion, Daniel Roşca, Tudor Ciurescu, Ruxandra Târziu, Ştefan Tănase şi Cristin Negriuc (sound design) – să producă lucrări care, împreună cu ale sale, să vină în susţinerea conceptului propus, şi anume cel al realităţilor alternative în care progresul generat de interacţiunea dintre vizual şi virtual prin implementarea unui cod vizual produce un joc al multiplicităţii acestora. Cu alte cuvinte, existenţa aceastei “platforme real-virtual” pune în discuţie schimbări ale regulilor jocului în câmpul artei, rezultantele intrând într-un proces continuu în care se absorb şi se dizolvă reciproc, generând astfel aceste realităţi alternative.

O consecinţă a interdependenţei real-virtual este şi faptul că se produce asupra simţului artistic un efect sinestezic, “artele tradiționale fiind depășite de mutaţiile paradigmei actuale ce se adaptează altor necesităţi. Prin aceste convenții de vizualizare, senzualitatea imediată a producţiei artistice este propulsată într-un limbaj fără utilitate, nemafiind necesară astăzi ca etalon”. Mai mult decât atât, „celula artei devine suportul a tone de artă ce reasimilează perpetuu un flux de conexiuni uzate, situându-se într-un punct de saturație și, implicit, într-un blocaj. (…) Desfășurarea progresivă a acestui mediu se întrepătrunde cu fenomenul devorării artei prin fast forward, devenind conductorul accelerării consumului în favoarea artei facile”.

Cu toate acestea, Adrian Bîndiu atrage atenţia asupra faptului că, în această readaptare a artei la noile necesităţi, progrese există, iar ele îşi găsesc soliditatea tocmai prin intermediul noilor mecanisme create care permit această readaptare. Nu este suficientă însă simpla observare cu consecinţa cantonării în acest stadiu al incertitudinii ecliptice, ci se impune un „reset care să contureze noi imagini, înspre un alt tip de convenție viabilă detaşată de ideologiile ce au atins un reful în conștientul colectiv”, pentru a se putea marca depăşirea acestei „ultime frontiere a postmodernismului”.

Lucrările prezente în expoziţia din 9 iunie se doresc a fi parte din acest reset necesar şi iminent, fiind deopotrivă „un canal de observare a acestei perioade non-lineare”. Un semnal de alarmă tras şi un pas în vederea tranziţiei, în care produsul artistic expus, deşi sub auspiciile nuanţelor orientative în dimensiunea alternativităţii, rămâne „un instrument sau un model, chiar dacă ar putea fi un model imprevizibil”.

Proiectul curatorial al tânărului Adrian Bîndiu, prin claritate şi forţa conceptului, dar şi prin aptitudinea de a reuşi să antreneze în demersul său alţi mulţi tineri artişti merită aplaudat. Cele mai calde aplauze pentru un artist sunt însă cele în care arta sa ajunge la public, so don’t miss the date!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Copyrighted Image